Azi ai citit? Dar copilul tau?

Daca te uiti prin magazine, fie ele online sau offline, si arunci o privire la raionul, respectiv categoria “carti”, poti spune ca se citeste. Adica, trebuie sa se citeasca, de vreme ce sunt atat de multe titluri, edituri, librarii online, carti fel de fel, mai colorate si si mai colorate

Cu toate acestea, cei de la Asociatia Curtea Veche spun, in baza unui studiu efectuat, ca doar 8 % dintre copiii bucuresteni citesc de placere in timpul liber.

La prima vedere ai zice ca ceva nu se leaga sau ca, nu-i asa?, rezultatele studiului sunt putin alarmante.

Nu sunt convinsa ca asa stau lucrurile, intr-adevar.

In primul rand, studiul a fost facut pe copii de 11-14 ani, adica la gimnaziu unde exista suficienta materie obligatorie de citit (si, stiti cum e, ce e obligatoriu, nu e de placere), unde temele de la scoala nu prea lasa loc de timp liber (asa cum spun de altfel si majoritatea respondentilor) si abia mai incap niste activitati extrascolare sau meditatii.

In al doilea rand, sa fim seriosi, si la noi, in gimnaziu, lectura de acasa era preponderent din “neplacere”, ca era pentru scoala. Dar asa am prins gustul; aia care am citit si s-a lipit de noi treaba cu cititul de citim si azi – la metrou sau pe unde apucam

Mie mi se pare important ca toti copiii sa citeasca. Carti tiparite sau e-book-uri, asta e alta poveste. Dar eu cred in valoarea cititului, chiar si din “neplacere”. Pofta vine mancand, vorba aia. Mi se pare important sa existe acces la carti, biblioteci bine dotate in scoli, biblioteca acasa. Eventual parinti care sa aiba timp sa le povesteasca despre cartile citite in propria copilarie (da, chiar si sau mai ales despre cele obligatorii, pentru scoala), eventual chiar sa citeasca si parintii acele carti obligatorii si sa citeasca acasa cat mai mult.

Dar, da, mi se pare o problema ca nu exista sansa unui echilibru. Ca acesti copii nu au si timp pentru cartile de “placere”. Si nu au timp, in general, pentru altceva in afara programei scolare.

Si nici pana astazi nu m-am lamurit de ce trebuie neaparat sa citeasca toti aceleasi carti.

Imi amintesc de o experienta din liceu. La literatura universala. Ajunsesem la Kafka (cred ca tactica despre care va voi vorbi a fost aplicata si la alti scriitori, dar eu imi amintesc de Kakfa pentru ca atunci l-am descoperit si l-am indragit pe loc). Si profesoara ne-a spus operele sale si ne-a pus sa ne impartim cumva, sa nu citim toti o singura carte, ci sa acoperim cat mai mult din opera autorului. Si dupa o saptamana, ne-a intrebat cine ce-a citit si am inceput sa povestim pentru ceilalti care citisera alta carte. Mi s-a parut foarte tare. Pentru ca toti intraseram in contact direct cu stilul autorului (prin citirea unei carti), aveam o viziune de ansamblu asupra operei si temelor abordate (din rezumatele si comentariile colegilor), dar fara sa fi fost fortati sa citim toti toate cartile.

Nu stiu de ce nu s-ar putea aplica un exemplu similar si la clasele mai mici. Chiar si studiul Asociatiei Curtea veche arata ca un sfert din elevii bucuresteni considera ca lectura poate deveni o activitate mai usoara daca discuta cu ceilalti despre ceea ce citesc.

Alte rezultate ale studiului, prezentate si de Anca, arata ca:

• copiii de 11-12 ani sunt mai interesati sa isi petreaca timpul liber citind, in comparatie cu cei mai mari care opteaza pentru alte activitati (navigat pe internet, vizionare de filme si seriale);
• pentru mai mult de o treime din esantion (35,7%) este important sa aiba un loc potrivit pentru a citi si sa isi aleaga singuri cartile pe care le citesc. Unii dintre copii sunt deranjati de faptul ca adultii din jurul lor le impun ce sa citeasca, iar alti copii intampina dificultati si presiune in a citi repede;
• literatura straina este preferata de cei mici pentru ca cea romana este slab reprezentata si este asociata cu lectura obligatorie de la scoala;
• in ceea ce priveste frecventarea bibliotecilor, aproape doua treimi dintre respondenti (64,1%) au declarat ca nu obisnuiesc sa mearga la biblioteca scolii. Motivul principal invocat este ca nu au un spatiu dedicat pentru lectura si titluri adecvate varstei lor;
• procentul fetelor care afirma ca sunt foarte bucuroase atunci cand citesc carti este aproape de trei ori mai mare decat cel al baietilor care impartasesc aceeasi opinie (23, 1% fata de 8,4%);
• motivul principal pentu care copiii renunta la a mai citi o carte este lungimea acesteia (34,6% din esantion) sau existenta unor cuvinte pe care nu le inteleg. 32,7% dintre copii afirmand ca ar prefera variantele repovestite, motiv pentru care Asociatia Curtea Veche recomanda colectia “Cartile copilariei”, o serie de titluri din literatura universala repovestite pe intelesul celor mici.

Despre comparatia intre sexe, cred ca de fapt fetele citesc cu bucurie si cartile obligatorii, ca in general fetele sunt mai constiincioase, in timp ce baietii citesc pe ascuns cartile care n-au nicio treaba cu programa scolara J Cel putin pe vremea noastra cam asa statea treaba

Cat despre cartile repovestite, eu personal nu sunt pentru aceasta solutie. Mi se pare ca se pierde tot farmecul operei, a universului si personajelor create. Nu stiu prea multe despre variantele repovestite pentru copiii de gimnaziu, dar despre repovestirile pentru copii mai mici nu am o parere prea buna. Am dat peste niste variante fara niciun dialog, fara niciun regionalism, aveam impresia ca ii citesc copilului un formular de depunere a unor taxe. Nimic care sa atinga sufletul cumva. Ajunsesem sa improvizez eu dialogurile din ce imi mai aminteam ca sa mai anim putin actiunea si sa tin copilul aproape de poveste.

Ceea ce apreciez la Asociatia Curtea Veche, dincolo de acest studiu – deh, mi-au dat motiv de comentarii – este aceasta campanie de incurajare a lecturii in randul copiilor de toate varstele si de lectura in familie. Au si lansat in acest sens o brosura foarte interesanta, despre care am vorbit cu Gaspar Gyorgy, autorul ei. Va invit sa citit si interviul cu Gaspar aici.

Eu am povestit pozitia mea fata de citit si mai ales fata de cum incurajezi un copil sa citeasca, ce a functionat la mine ca si copil si ce am vazut ca functioneaza la copilul meu, aici.