Parenting

Mamici, si voi simtiti uneori nevoia de o pauza?

By  | 

Exista un serial de comedie despre o familie cu trei copii, difuzat de Comedy Central. Nu stiu exact in ce zile si la ce ore ruleaza, dar mi se intampla uneori sa prind cateva minute – si zambete – din zbor. Daca urmaresti, familia aceasta nu e neaparat una model – exista certuri, minciuni nevinovate pe principiul “mai bine sa nu stie adevarul”, nervi, tipete si amenintari. Dar cumva parintii reusesc, in stilul lor de parenting relaxat (imi amintesc ca asa au spus la un moment dat, intr-un episod, cand tatal trebuia sa completeze un formular despre educatia copiilor), sa faca lucrurile sa functioneze, sa existe o armonie si un echilibru in familie. Si mai si reusesc sa ii invete ceva pe copii, fara neaparat prin explicatii detaliate.

Cumva, in toata nebunia asta a parentingului, iti da putin de gandit si iti ridica niste semne de intrebare. E o alta perspectiva, parca un pic mai aproape de potentialul real, chiar daca nu e ca la carte.

Aseara am prins un final de episode in care mama plecase de-acasa. Initial pentru cateva ore, din cate mi-am dat seama, ca mai apoi sa ajunga la a nu se intoarce seara acasa. De ce? Mama se simtea depasita, avea nevoie sa se gandeasca, avea nevoie de o pauza.

Mamici, si voi simtiti uneori nevoia de o pauza?

Eu recunosc ca da. Am momente in care ma strafulgera asa un gand. Si ma intreb cum ar fi sa am doua – trei zile in care sa nu ma preocupe nimic. Sa fiu doar eu cu mine si gandurile mele. Habar n-am daca as rezista intr-adevar, dar asta nu inseamna ca nu am clipe in care simt asa o sfarseala si o epuizare in care as striga “piua”.

Chiar daca eu nu am trei copii cu personalitati atat de diferite ca mama din serial, am inteles-o perfect. Inclusiv partea aceea cand se compara cu nu stiu ce colega de scoala (probabil ca de-aici explodase ea; n-am vazut de la inceput).

Trecand peste discutiile dintre copii care, cum altfel, incercau sa gaseasca pe cineva vinovat pentru plecarea mamei, mi-au placut doua chestii in acest episod.

  1. Tatal care s-a dus dupa sotie sa o ia acasa (a, am uitat sa spun ca mama din serial plecase la propria sa mama sa se vaite ca nu mai poate) si care ii spune la un moment dat ceva de genul: Crezi ca mie imi e usor? Crezi ca mie imi place mereu? Stii ce s-a intamplat cand i-am dat fiului masina sa mearga la bal? A doua zi m-am asezat pe voma. Dar nu ti-am spus nimic. Am spalat si am mers mai departe. Pentru ca asta facem noi, parintii, mergem mai departe.
  2. Bunica ii spune mamei: Nu e usor sa cresti un copil. Si ii povesteste ca nici ei nu i-a fost usor, dar ca atunci cand isi afunda nasul in parul de la ceafa copiilor, acel miros specific stergea parca orice oboseala. Si, oricum, dupa ce cresc, copiii isi amintesc mai rar sa te deranjeze cu prezenta lor. Si atunci, o sa ti se faca dor.

Mama se intoarce acasa – bine, convinsa pe loc de sot care ii arunca fara nicio ezitare “Tot la colega aia iti sta gandul? Esti de trei ori mai frumoasa ca ea! :) – cu urmatorul gand “se pare ca mai tarziu o sa imi fie dor de toata nebunia asta”, in timp ce isi afunda si ea nasul in parul celui mai mic dintre copii.

M-am simtit parca mai bine dupa episodul asta :) Imi plac la nebunie filmele din care inveti ceva, la finalul carora ramai cu ceva.

Eu am ramas cu aceasta super putere a parintilor: puterea de a merge mai departe, de a trece peste (inclusiv oboseala, nervi intinsi la maxim etc) si a continua sa fii un parinte cat poti de bun. Odata ce ti-ai asumat acest rol, joci pana la capat. Cu sau fara pauze, dupa posibilitati :)

10 Comments

  1. valerica oprisanu

    April 13, 2017 at 6:51 pm

    dar ai vazut episodul in care familia ii face cadou mamei, de ziua mamei, o zi singura acasa? si ce gaseste ea sa faca? sa faca ordine si curatenie, timp in care ceilalti s au distrat de minune in afara casei :))). cam asa suntem noi si bine nu ne mai facem curand :)))

    • iulianaroca

      April 14, 2017 at 6:11 am

      Uite, n-am prins episodul acesta! Dar nu ma mira alegerea mamei :) Ai dreptate, asa suntem noi, desi spunem ca ne-am dori o zi in care sa nu facem nimic. Cred ca trebuie sa caut serialul acesta si sa il urmaresc temeinic :)

  2. valerica oprisanu

    April 14, 2017 at 7:03 am

    e foarte fain, eu ma uit mereu chiar daca e inreluare. acum dau pe hbo serie noua, copiii au cresccut, dar tot asa haos organizat e. doar ca nu prea reusesc eu sa ma uit la el acum.

    • iulianaroca

      April 14, 2017 at 9:14 am

      Cred ca merita, intr-adevar, vazut serialul de la primul episod :)

  3. Bianca Timșa

    April 14, 2017 at 9:34 pm

    Eu mi-am crescut singură copilul, fără bonă, bunici etc. Sigur, cu soțul meu. Acum, că e mare și stă mai mult plecat, am satisfacția că atunci era cu mine și făceam tot ce trebuie, acum sunt singură și-s fericită. Bine că nu mă simt vinovată, ca să regret că nu l-am gugulit destul, mic fiind.

  4. Ioana Marinescu

    April 14, 2017 at 11:20 pm

    Uneori? Hmm, mi-ai trebui si pauza intre pauze ca sa imi revin :-) Din pacate, nu prea mai am timp de filme, dar tare m-as uita, ia sa vad cum imi fac timp zilele astea :-)

  5. andreea

    April 18, 2017 at 1:04 pm

    Cum se numeste serialul? :-)) Fantezia mea secreta este sa ies pe usa seara si sa ma duc la hotel. Oscilez, in functie de cat de obosita sunt-ba la cel din capatul strazii noastre (o pensiune, de fapt), ba un hotel de lux ori un boutique pe Calea Victoriei. Un pat enorm doar pentru mine, o baie cu spuma, cutii de Pringles pe noptiera, mancare comandata in camera, filme vazute pana adorm la TV. O cafea cu spuma a doua zi dimineata, ceva cumparaturi si spre pranz m-as intoarce acasa….Atat am fantazat asa, de atatea ori am fost pe punctul sa ies pe usa, de atatea ori m-am uitat pe site-urile hotelurile, incat intr-o seara l-am intrebat pe sotul meu: te-ai supara daca as dormi la hotel? Si el mi-a replicat imediat: nu se poate! asta voiam eu sa fac :-)) E fantezia mea, i-am spus, visez la asta de cand era Vladi mic :-)) Oricum, am inceput sa mai plec fara ei, singura ori cu prieteni, doar ca sa imi incarc bateriile ori cand mi se face dor de viata mea de dinainte de copii.

    • iulianaroca

      April 19, 2017 at 6:48 am

      Tare fantezia ta! Cred ca cel care va deschide un hotel doar pentru mamici “fugite de-acasa” va avea mare succes :)
      Serialul se numeste “The Middle”, la noi e tradus “Familia Heck”.

  6. andreea

    April 19, 2017 at 7:16 am

    Multumesc, il caut si eu :-)

    Si in ziua de azi ma scufund in fantezia asta cand sunt obosita :-))

  7. Pingback: We all are parents. Then why all that judgment? - iulianaroca.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Enjoy this blog? Please spread the word :)

Facebook
Facebook