Evenimente

Nunta in costume de epoca

By  | 

Nu, nu am visat la o nunta in costume de epoca. Ca orice fata, cred, am visat si eu in copilarie la o nunta cu o mireasa cu rochie alba, stralucitoare. Daca nu ma inseala memoria, cred ca mai am sanse sa gasesc prin arhiva de la ai mei niste schite de creatii vestimentare in aceasta directie. Viata insa mi-a rezervat o surpriza. Una mai de poveste decat imi imaginam eu in copilarie.

In urma cu sapte ani am trecut pragul bisericii intr-o rochie de epoca. Alaturi, nasul. In fata, sotul cu nasa. Toti patru in costume de epoca. Si doar noi.

Si nu, nu ne-am facut planuri din timp ticluite. Asa ne-a iesit. Si ne-a iesit bine rau!

Surpriza maxima pentru toti invitatii, inclusiv parintii nostri care n-au avut nici cea mai vaga idee.

Cum am renuntat la rochia alba pentru rochia de epoca? Uneori ratiunea bate visele copilariei si le da o culoare mai potrivita.

Noi am facut cununia religioasa laolalta cu botezul copilului. Sincer, personal mi s-a parut cumva asa, nu stiu cum sa zic, nu tocmai ok, sa fiu la botezul copilului in rochie alba, clasica, de mireasa.

Asta dincolo de faptul ca nu aveam nervii necesari sa ma plimb cu bebe dupa mine prin magazine pentru nunti. Si nici ideea de a da o caruta de bani pentru o rochie pe care o porti o noapte nu ma mai atragea prea mult.

Mi-am luat o rochie alba, de vara, de zi, ca sa marchez momentul.

Dar n-am scapat de vocile cunoscutilor.

“Dar, vai, cum asa? Fara rochie de mireasa?”

“Nu se poate fara rochie de mireasa! O data in viata te mariti!”

“Haide, ma, ca meriti si tu!”

Cred ca singuri care n-au comentat au fost parintii mei. E drept ca nici ei nu prea erau “in the mood”. Cu vreo doua luni in urma bunica mea, mama mamei mele, plecase sa se intalneasca cu Dumnezeu.

Si a venit ideea salvatoare din partea sotului meu.

“Ce-ar fi sa ne luam niste costume? De epoca, spre exemplu?”

Treaba asta se intampla cu vreo doua – trei saptamani inainte de eveniment.

Cum gasisem biserica pe gustul nostru – mare, luminoasa, cu bancute pentru toti invitatii, desi de rit ortodox, si aveam si locatia simpla, dar cocheta, ideea de nunta in costume de epoca suna foarte bine.

Dar de unde sa iei asa ceva?

Am inceput cautarile pe net. Si am dat de un soi de atelier care inchiria costume de party si care zicea ca are si ceva de genu.

Sincer, nu aveam mari sperante. Ma gandeam ca cine stie ce gasim, nu ne place, nu ni se potriveste si ne intoarcem acasa asa cum am plecat.

Singurii care stiau de nebunia asta erau nasii. Planul era sa fim doar noi imbracati asa si sa fie surpriza pentru toti invitatii.

Am plecat impreuna, inclusiv cu bebe dupa noi, la atelier, cum spuneam, fara prea mari asteptari.

Dar stiti cum e cand Universul ti le asaza asa cum trebuie?

Am gasit la atelier fix 2 seturi de costum barbatesc si rochie de dama de epoca. Un set in nuanta caramiziu si un set pe negru, cu toate accesoriile. Si ni se mai si potriveau masurile. Cam cat de norocos sa fii?

Normal ca le-am inchiriat pe loc! Setul pe caramiziu pentru noi si setul pe negru pentru nasi.

Singurul care nu era in ton era puiul nostru. El avea costum cu papion (d’ala mare, de adult, sa se vada si de la cei aflati in spatele salii din biserica), aducea mai degraba a Dl Goe. Dar chiar si acest contrast a fost absolut savuros.

Cum ne-a iesit surpriza? Intai de toate, am aranjat sa ne intalnim cu toti invitatii la biserica. Inclusiv parintii.

Da, stiu, urat din partea noastra sa le spunem parintilor ca ne intalnim la biserica. Mai ales ca veneau din provincie. Dar altfel, cum ne-ar fi iesit surpriza?!

Si asta n-a fost tot! Un var de-al sotului a venit din provincie cu trenul. A venit la noi acasa sa se schimbe. Dar l-am trimis din timp sa “pazeasca” biserica.

Si noi, cu nasii, ne-am imbracat tinutele speciale in liniste.

Nu vreti sa stiti ce reactii au fost cand am coborat din masina in curtea bisericii! Sau probabil va imaginati.

Uimire. Incantare. Zambete fara cuvinte. Senzatie, ce mai!

Ceremoniile de la biserica au fost superbe. Iar la restaurant am constatat, desi nu observasem inainte. E drept ca, atunci cand am ales restaurantul nici nu ne trecea prin cap sa facem o nunta in costume de epoca.

Locatia se potrivea perfect cu tinutele noastre. Sau poate noi ne incadram perfect in peisaj. Peretii interiori pareau din caramida veche. Si erau tablouri cu picturi din vremuri demult apuse. Cred ca si daca ne-am fi propus o astfel de sala nu am fi gasit-o sa mearga atat de bine.

Dupa ce am facut o sedinta foto in patru, la care ne-am distrat copios, apoi am facut si poze cu fiecare familie de invitati, in parte, ne-am schimbat in tinutele initial programate pentru eveniment, mult mai potrivite pentru dans.

Ne-am distrat maxim in noaptea aceea. Cu copilul alaturi, dormind in carucior. Deh, atunci nu era asa pretentios.

Chiar daca nu am visat neaparat o nunta in costume de epoca, stiu ca a iesit mai bine si mai potrivit noua decat orice altceva am fi visat.

Si stiu ca, si dupa sapte ani, toti invitatii nostri de atunci isi amintesc de surpriza noastra.

Ne-au intrebat multi, dupa eveniment, de unde ideea, de unde costumele. Am avut prieteni care chiar au vrut sa imprumute ideea. Doar ca, intre timp, atelierul nu mai era si seturi similare de costume n-au prea mai gasit.

Asa ma bucur ca ne-a fost noua dat sa traim nunta in costume de epoca!

Si, vorba nasilor, poate la aniversarea de 10 ani facem o repunere in scena. Avem 3 ani la dispozitie sa gasim niste costume de senzatie. Chiar daca nu de epoca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Enjoy this blog? Please spread the word :)

Facebook5k
Facebook