Parenting

Să zicem că scoatem niște materii. Dar ce facem cu cele rămase?

By  | 

Deci Ministerul Învățământului îi întreabă pe părinți și profesori ce materii din cele obligatorii de la gimnaziu ar trebui scoase.

Sună bine, nu? Adică, uite, domne, ministerul se gândește cum să îi ajute pe copii, cum să facă respirabilă/suportabilă școala. Oare? Adică rezolvăm problemele dacă tăiem niște materii? Și care?

Chestionarul cu pricina face referire doar la materiile obligatorii, nu zice nimic de cele opționale. În lista materiilor obligatorii se regăsesc: Limba și literatura romană, Limba și literatura maternă, două  Limbi moderne, Elemente de limbă latină și de cultură romanică, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Educație socială, Istorie, Geografie, Religie, Educație plastică, Educație muzicală, Educație fizică și sport, Educație tehnologică, Informatică și TIC, Consiliere și dezvoltare personală.

Trecem peste faptul că nu există referire despre ce materie la ce clasă sau de câte ori pe săptămână se studiază. Dar să presupunem că cei care predau la gimnaziu și cei care au copii de gimnaziu știu asta deja. Deși, îmi imaginez, că sondajul nu se adresează doar lor.

Și tare îmi e teamă că va exista tendința de a tăia de pe listă (apropos, trebuie menționate 3 materii care ar trebui scoase) doar materii de tipul Latină, Educație socială, Educație plastică, Educație muzicală, Educație tehnologică sau Consiliere și dezvoltare personală. Pentru că matematica, româna, geografia, istoria, biologia, fizica și chimia sunt importante, nu-i așa? Că doar pe acelea le-am studiat și noi la școală…

Personal, am căutat pe net un manual digital de la educația socială, că nu prindeam cu ce se mănâncă. Pe scurt, e un soi de dezvoltare personală și legătura cu mediul social – nu mi se pare neapărat o materie dăunătoare. La fel materia numită Consiliere și dezvoltare personală. Bine, nu știu cine le predă – ce specialitate au profesorii de la clasă, sau de ce nu poate să fie de fapt o singură  materie pe care o urci treaptă cu treaptă și o dezvolți de la un an școlar la altul – întâi despre sine, despre sine și legătura cu societatea, despre sine și hobby-uri/interese, despre sine și orientarea vocațională.

M-am uitat și pe un manual de-a V-a de Educație tehnologică. Recunosc că nu m-a convins deloc. Despre plante, legume… păi nu avem oră de biologie? Adică nu putem să comasăm niște lucruri, să dăm utilitatea practică din manualul de tehnologie subiectelor de la biologie? Nu știu, zic…

Dar scoaterea a două, hai trei materii – eventual din seria la care mă aștept eu să apară cele mai multe voturi, cum am spus mai devreme – nu mi se pare că rezolvă problema care doare cel mai tare. Încărcarea reală a elevilor nu vine de la ora de desen, sport sau dezvoltare personală. Greul cel mai greu este înfruntat tot la materiile ”de tradiție”.

Probabil ați văzut și voi, pentru că a circulat recent în social media, acel test de clasa a VII-a, la anatomie, cu subiecte despre glande. Pe bune, acelea erau întrebări pentru elevi de 13-14 ani? Denumirile acelea de hormoni chiar sunt cunoscute, pe dinafară, de toți profesorii de biologie/anatomie din gimnaziu? Și la ca folosește să știi astfel de denumiri, când nu ești medic și nici nu vrei să te duci la medicină? E normal să știi organele, glandele din propriul organism, să știi care ce rol are, cum să le protejezi de diferite boli sau dacă poți trăi fără unele sau altele și în ce condiții. Sau măcar să știi să spui ce te doare – nu că te doare burta când te doare stomacul sau că te doare mijlocul când sunt de fapt rinichii. Mi se pare mult mai important să știm să ne simțim, să ne citim semnalele pe care ni le dă organismul – așa poate facem și educație pentru sănătate, facem și prevenție și educație privind importanța unor controale medicale fără a avea o urgență – și mai puțin important să tocești denumiri de hormoni.

Iar acesta e doar un exemplu recent.

Și îmi mai vine în minte întrebarea celebră: care este mai greu – un kg de cuie sau un kg de pufuleți? Nu-i așa că nu le explică nimeni copiilor care e treaba, care e diferența între masă și volum, că nu li se arată, că ei nu vizualizează? Dar trebuie musai să tocească formule și demonstrații.

Personal nu cred că problema stă în numărul de materii. Nici măcar în numărul de ore pe săptămână. Ci în volumul și utilitatea informației de la orele/materiile respective. Și cerințele la teste/teze/proiecte. Și așteptările profesorilor/părinților. Și presiunea notelor.

În continuare cred că la materiile vocaționale nu ar trebui să se dea note în școlile care nu sunt cu profil sportiv sau de artă. Așa cum nu mi se pare tocmai ok ca la școlile de artă să existe același număr de ore de matematică și română ca la celelalte școli, iar elevul de la arte să aibă cu 2-3 ore mai mult pe săptămână doar pentru că a fost înzestrat cu un talent pe care vrea să îl și valorifice (și mă refer doar la orele obligatorii din programă, nu mai vorbim de repetițiile individuale la instrumente, spre exemplu).

Ca să nu mai spun că am găsit în planul cadru de gimnaziu pe anul 2019-2020 orele de religie trecute la fel ca cele de matematică, istorie etc – ca și cum ar fi în lista de materii ”obligatorii”, după care apărea separat rubrica de materii opționale. Și eu care credeam că religia face parte din opționale.

Plus că și cu aceste opționale am o reținere. Înțeleg că fiecare școală propune niște opționale. Dar dacă sunt elevi care vor totuși altceva. Care merg la alte activități extrașcolare, unele chiar de performanță. De ce nu pot fi considerate acelea activitățile opționale? Poate e un copil pasionat de limbi străine. În programă sunt 2 limbi străine. Nicio alta în lista de opționale. Dar copilul merge și studiază la centre de limbi străine alte 2 limbi străine. De ce trebuie să mai stea la școală pentru niște opționale, când el deja are niște opționale în vedere, pe care le urmează săptămânal? Nu știu, zic…

Să mai spun că nici nu există niciun fel de comunicare, înțelegere între profesori pentru echilibrul elevului? Că fiecare crede că materia lui e cea mai importantă și că nu interesează pe nimeni ce volum de teme sau de lecții de învățat a primit un elev la o altă materie, de pe o zi pe alta?

Dar vrem copii dorinici să meargă la școală, să învețe, să performeze, să…, să…

Dacă vreți să aflați mai multe despre chestionarele de la minister și chiar să le completați, luați de-aici un link util.

Am înțeles că și elevilor li se pregătește un chestionar similar. Hai să vedem atunci cine și cum explică răspunsurile elevilor care, cu siguranță, vor oferi multe surprize – gen: tăiem ore la mate :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *