Interviuri
Andra: “Stilul de parenting in care cred eu: stilul in care nimeni nu tipa, nimeni nu e pus la colt, multe se rezolva cu iubire multa si o imbratisare”
Andra nu mai are nevoie de nicio prezentare. Multi dintre cei de varsta mea o stiu pe Andra de cand era mica si facea primii pasi in lumea muzicii. Vocea ei ne-a cucerit de la inceput si continua sa ne cucereasca si acum. Chiar si baiatul meu Robert este fan Andra, ale carei cantece le ascultam cu drag la drum lung. Parca timpul trece mai usor cu muzica buna!
Andra nu mai este de mult o copila. Astazi este sotie si mama si vorbeste cu drag despre familia ei. Tot despre familie mi-am propus sa aflu si eu din discutia cu ea. Nu sunt genul care sa isi bage nasul in viata privata a oamenilor, fie ei si personalitati publice, dar m-am gandit ca daca ea reuseste sa imbine cu succes cariera si viata de familie, inseamna ca am putea si noi ceilalti. Poate ne inspira Plus ca Andra, desi este persoana publica de succes, este un om foarte deschis si care nu pare sa uite care sunt valorile adevarate in viata – cum este familia – ceea ce reprezinta un motiv in plus pentru care oamenii, inclusiv eu, o admira, o respecta si o iubesc.
- Cum este Andra ca mama? Daca ar fi sa te definesti in cateva cuvinte. Dar Andra ca femeie?
Imi iubesc enorm copiii, imi aduc cea mai mare bucurie si satisfactie imbratisarile lor, zambetele lor, ma gandesc mereu cum sa fac sa le fie bine, dar in acelasi timp as vrea sa am mai mult timp, mai multa rabdare. Imi dau seama insa ca nu ai cum sa le faci pe toate, oricine ai fi, si ma concentrez pe partile bune ale oricarei situatii: ma bucur de toate clipele pe care le petrec cu ei si ii tin in brate cat de mult pot. Timpul asta nu se va intoarce niciodata, vreau sa isi aduca aminte ca am fost acolo cand au avut nevoie de mine.
Ca femeie, ca om de fapt, sunt la fel de preocupata de imbunatatirea mea. Pe masura ce trece timpul ma gandesc din ce in ce mai mult la calitatea lururilor pe care le las in urma, la calitatea oamenilor cu care lucrez. Vreau sa fiu cea mai buna versiune a mea, chiar daca nu pot fi perfecta.
- Sunt femei care, odata ce devin mame, trec cariera pe planul doi; si sunt judecate pentru aceasta optiune chiar si de proprii parteneri. Cum vezi tu schimbarea aceasta si ce le-ai spune mamicilor criticate pentru aparenta lipsa de ambitie in cariera si concentrare mai mult pe copil? Tu cum reusesti sa echilibrezi timpul dedicat carierei si timpul dedicat familiei?
In primul rand, nu cred ca echilibrez perfect cele doua planuri. Nu cred ca reuseste nimeni. Cred ca sunt etape si etape in vietile noastre, iar eu inca mai am multe de demonstrat pe plan profesional. Sunt mandra si recunoscatoare pentru ca am sprijinul familiei mele sa ma dezvolt ca artist, sa imi ating intregul potential. Totusi, ca sa fiu eu Andra, cea pe care fanii o vor pe scena, trebuie sa am inspiratie si asta vine doar de acasa. Ma incarc cu energie, cu iubire, cu bunatate, cu chef de viata de la cei pe care ii iubesc cel mai mult. Iau fiecare zi asa cum este: sunt zile in care stau numai cu copiii si sotul meu, iar altele in care reusesc sa le spun “buna dimineata” si “noapte buna” numai la telefon. Cred ca e important sa petreci timp de calitate cu familia, nu trebuie sa “pontezi” un anumit numar de ore.
Daca alte femei decid sa renunte la serviciu sau la cariera ca sa stea cu familia, eu cred ca e doar decizia lor si trebuie respectata. Sa fii mama si sotie cu norma intreaga nu e usor, nu cred ca ele trebuie puse la colt ca “lenevesc”, chiar nu e asa. Numai ca regret cand o persoana are ambitii mari sau talent si nu are sprijin pentru a se exprima. Le-as spune mamicilor ca orice decizie este corecta atata timp cat e asumata de ele si nu sunt impinse de altii sa faca un lucru sau altul.
- Ai momente in care te simti foarte obosita si ai vrea sa fii doar tu, cu tine, sa te odihnesti, sa te relaxezi?
Sunt multe momente in care ma simt foarte obosita, de obicei dupa un concert mi se intampla pentru ca ma consum mult pe scena, dau tot ce pot, cant, dansez, traiesc fiecare piesa. Totusi, as spune ca rareori vreau sa fiu doar eu cu mine, ma odihnesc si ma relaxez cu Catalin alaturi, cu cei mici, cu prietenii. Imi incarc bateriile si daca e galagie in jurul meu, important e sa ma simt eu printre ai mei, sa ma stiu iubita.
- Citesti carti, studii de parenting? Crezi intr-un anumit stil de parenting?
Sa stii ca am cateva, pe unele Catalin le-a comandat. Insa doar le-am rasfoit, am citit pe sarite cate ceva si nu le-am studiat cum trebuie, cu atentie si cu pixul in mana chiar. Nu ca nu as crede in valoarea lor, eu mereu am crezut ca trebuie sa respecti specialistul intr-un domeniu, cei care stiu despre ce vorbesc trebuie ascultati, fie ca e vorba de un bucatar profesionist, un regizor sau un psiholog. Toata lumea are pareri, dar unii chiar se bazeaza pe cunostinte cand dau un sfat. Stau prost insa cu timpul si m-am bazat mult pe instinct si pe ceea ce imi aminteam ca a facut mama cu mine si cu fratii mei. Din fericire, nu am intampinat probleme deosebite cu copiii pana acum, cresc frumos, invata lucruri noi, mananca si dorm, sunt foarte afectuosi si zambitori. Asta e stilul de parenting in care cred eu: stilul in care nimeni nu tipa, nimeni nu e pus la colt, multe se rezolva cu iubire multa si o imbratisare.
- Ai ajutor in cresterea copiilor? Te ajuta sotul, mama?
Da, ma ajuta toata familia. Suntem foarte norocosi. Catalin este un tata implicat, asa cum si trebuie, in cresterea copiilor. Bunicii mereu ne-au sarit in ajutor si avem si o bona, Rona, pe care o consideram deja membra a familiei noastre. Nici nu ne-am descurca fara ajutoare, eu si Catalin avem meserii foarte solicitante, suntem mult timp plecati de acasa, uneori si in weekenduri.
- Ce iti doresti cel mai mult pentru copiii tai? Te gandesti la un anumit drum pentru ei, cariera?
Imi doresc din tot sufletul sa fie sanatosi si sa creada in fortele proprii. Nu am nicio preferinta cand ma gandesc la viitorul lor profesional. Sigur ca m-as bucura sa imi mosteneasca talentul vocal, dar si daca ar vrea sa fie avocati, medici sau pompieri, as fi la fel de fericita si i-as sprijini. Pentru mine, faptul ca am fost sprijinita sa fac ce mi-am dorit a fost cel mai important. Stii, eu am trei frati si nu toti ne-am indreptat catre muzica, insa parintii ne-au incurajat indiferent ce ne-am dorit. Asta vreau si eu pentru copiii mei.
- David are vreun hobby? Este interesat de muzica sau de televiziune?
Este interesat, da, asta pentru ca este mereu in mediul acesta, ne insoteste de multe ori la evenimente sau pe platourile de filmare. Vrea sa cante la mai multe instrumente, dar si sa faca sport, noi il incurajam, asteptam sa vedem cum i se mai schimba gusturile in timp.
- Cum arata o zi in familie? Cand sunteti toti patru si niciunul dintre voi, parintii, nu are vreo filmare sau eveniment. Care sunt activitatile voastre preferate in familie?
De la noi se aude mereu zgomot: vorbim mult si radem mult. Cand suntem numai noi patru, ne jucam si cu David, si cu Eva, desi au preocupari foarte diferite, evident. Iesim in parc, de exemplu, unde David se poate plimba cu o masinuta electrica sau poate juca fotbal cu Catalin, iar Eva exerseaza mersul si alergatul si incearca sa tina pasul cu ei. Acasa avem jucarii, coloram, facem puzzle-uri, Catalin ne gateste, iar David il ajuta. Cum spuneam, e o galagie constanta si foarte placuta.
- Inteleg ca ati mai vrea un copil… Un partener de joaca pentru David sau pentru Eva? Sau o pereche?
Ne bucuram de formula actuala mult, Eva e mica si e important sa fim atenti la ea, creste de la o zi la alta. Despre viitor nu stim ce sa spunem, cred ca macar un an cel putin nu ne vom gandi la asta, iar apoi vom vedea. Eu chiar nu imi fac un plan, cred ca familia mea e o binecuvantare, dar nu stiu cum ma voi simti si ce voi dori peste un an, doi sau cinci. Poate ca voi avea patru copii sau ramanem la doi, nu stiu, nu cred ca trebuie sa decidem acum, important este sa fim sanatosi si sa ne iubim
- Ce planuri aveti pentru vacanta de iarna? Vei imbina concertele de sarbatori cu timp in familie, acasa, sau intentionati sa plecati undeva?
In ultimul timp evit concertele de Sarbatori, imi doresc sa stau cu cei dragi. Nu avem planuri inca, dar sigur vom fi impreuna toti, si cu parintii lui Catalin, si cu ai mei, poate cu prieteni, cu fini, cu nasii. Asta e tot farmecul Craciunului, nu? Sa fie casa plina si mancare buna pe masa. Va urez si voua sa petreceti sarbatorile cu oamenii pe care ii iubiti.
0 comments