Cum am făcut să plângă jumătate din Sala Mare a Palatului Național al Copiilor

Să ne înțelegem de la bun început: nu a fost ceva intenționat. Nu e ca și cum mi-am pus în gând, când am plecat spre eveniment, hai să găsesc ceva să fac lumea să plângă. Pur și simplu s-a întâmplat.

La sfârșitul lunii mai, înainte de Ziua Copilului, am avut a V-a ediție a spectacolului Feeria Dansului, spectacol pe care îl organizăm anual, spectacol care crește de la an la an, spectacol la care coregraful din echipa noastră, Vivi – cum îi spun copiii, muncește luni întregi la coregrafii, costume și chiar pregătirea psihologică a celor mici pentru prezența lor pe scenă – pentru unii fiind prima experiență de acest tip.

Ca la fiecare Feeria – asta e de fapt a noua, dacă luăm în calcul și spectacolele de iarnă, mie îmi revine partea organizatorică și logistică, dacă pot să îi spun așa. De la rezervarea sălii, la identificat și încheiat parteneriate, la achiziționat trofee, pregătit diplome, realizat bilete pentru spectatori sau pregătit sute de pungi de cadouri pentru copii. Ultima parte este cea mai solicitantă pentru că necesită multe ore la dispoziție, până târziu în noapte.

Așa se face că în săptămâna evenimentului am stat mult mai puțin pe-acasa decât la birou și mi-am văzut copilul – ce să mai zic de ocupat de el – la nivelul minutelor pe zi. Ba chiar într-una din zile, deși propriul copil venise la repetiții în același sediu unde eu mă ocupam de pungi, nici măcar n-am apucat să îl salut.

În contextul ăsta, obosită, dar aparent în priză datorită adrenalinei, am urcat pe scenă în deschiderea Feeriei și am introdus pe scenă, pentru momentul de deschidere, Corul MiniMe.

După prestanța corului, am revenit pe scenă să îi prezint pe copii. Și cum avem un singur băiat în corul, respectiv propriul băiat (care e în cor pentru că pe-acasă nu face altceva decât să cânte, cam de când de știe), m-am gândit eu să îl numesc la final.

Când i-am rostit numele, total pe neașteptate, abia m-am auzit și eu pe mine, cu vocea gâtuită. Pentru că, deși sunt genul care nu amestecă munca cu casa, iar Robert știe că dacă sunt la un eveniment, chiar dacă și el este acolo, rolul meu nu e de mamă, ci de organizator, uite că de data asta m-am înecat în emoții și senimente, m-am lăsat înfrântă cumva de năvala de trăiri interioare în prag de lacrimi.

Și am recunoscut. M-am emoționat pentru săptămâna aceasta l-am văzut 5 minute pe zi. Pentru că numai copil de mamă organizatoare să nu fi. Și pentru că m-a înțeles. Și pentru asta vreau să îi mulțumesc. Sau cam așa ceva cred că am spus pe scenă, încercând din răsputeri să îmi inving lacrimile.

După ce i-am mulțumit, în fața celor vreo 800 de suflete din sală, m-am redresat destul de repede și am continuat prezentarea spectacolului și deschiderea feeriei de dans și balet, pusă în scenă de Vivi.

În spatele cortinei, telefonul meu a fost luat cu asalt de mesaje de la mămici aflate în sală.

Ne-ai făcut să plângem.

Am plâns și eu cu tine.

Cum se uita Robert la tine… mi-au dat lacrimile.

Le-am mulțumit pentru empatie. Și m-am bucurat într-un fel; nu pentru că am făcut jumătate de sală să plângă, ci pentru că avem șansa să avem în familia asta mare MiniMe părinți cu care rezonăm.

Feeria Dansului prin Lume

A V-a ediție a spectacolului ”Feeria Dansului” a avut ca temă ”Feeria prin Lume” și a reunit pe aceeași scenă aproape 230 de copii de 3-12 ani, participanți la cursurile de dans și balet organizate în cadrul programului MiniMe al Fundației, precum și membri ai Corului MiniMe.

Spectacolul ”Feeria Dansului. Ediția a V-a. Feeria prin Lume” a fost deschis de Corul de copii MiniMe al Fundației Nadia Comăneci, coordonat de Teodora Smărăndoiu. Performanța corului a inclus și o interpretare a capella, precum și 3 colaje, dintre care unul internațional cuprinzând refrene ale unor melodii celebre precum ”Yellow submarine”, ”Volare”, ”On va danser” și ”Happy”, introducându-i astfel pe spectatori în călătoria internațională care urma, în pași de dans și balet.

Au urcat apoi cei peste 200 de copii participanți la cursuril de dans modern și balet clasic, coordonate de Coregraf Viviana German Potlog. Împărțiți în 10 grupe de dans modern și balet clasic, de diferite vârste și niveluri de pregătire, copiii au creat o poveste plină de culoare, energie și eleganță, o invitație specială într-o călătorie în jurul lumii în pași de dans. Fiecare dintre cele 10 grupe a reprezentat o altă țară sau regiune – America, Africa, India, China, Franța, Italia, Spania, Cehia, Rusia și Romania – atât prin muzică, dar și prin costumele atent alese.

În urma performanței de pe scenă, copiii înscriși în proiectul MiniMe au fost felicitați de însăși Nadia Comăneci, printr-un mesaj difuzat la finalul spectacolului.

Toți copiii prezenți pe scenă au fost răsplătiți pentru performanța lor cu diplome, trofee și cadouri oferite cu sprijinul partenerilor acestui eveniment – Alka, Boromir, Heidi, SuperMercato, Sanovita, DeSilva – cu brandurile Knoppers, Mamba, Smile Gummi Softies și Werther’s Original, Green Cola, 7Days, Editura Integral, Bondoc & Asociații. Partenerii media ai spectacolului au fost: AlboTech Consulting – care a asigurat și transmisia Live pe Facebook a întregului eveniment, Evenimentul Zilei, Cărticica Practică și Smart & Happy Child.