de brad

acelasi drum pe care il fac in fiecare zi…

aceeasi scoala pe langa care trec in drum spre casa…

si totusi in acea seara…

ce miros de brad! ca si cum as fi fost pe munte, in mijlocul padurii, dupa o ploaie zdravana, exact cand s-a oprit si a iesit soarele, iar brazii si-au intins crengile sa se agate de raze, scuturandu-si parfumul pe crestetele calatorilor…

nu stiu de unde venea mirosul, in jur nici urma de brazi…

poate din gandurile de iarna…

poate din apropierea sarbatorilor…

poate dintr-o copilarie amintita…