In urma cu o saptamana, ma surprindeam cantand pe la birou Jingle Bells. Stiu, mai sunt doua luni pana la Craciun, dar asa am simtit. Sambata, m-am lovit intr-o librarie de un spiridus din plus. Cred ca va dati seama ca n-am plecat fara el.
Bucuros de asa un prieten nou si simpatic foc, Robert a zis ca poate ar trebui sa facem bradul de Craciun, poate vine si Mosul mai repede. L-am convins sa mai asteptam putin, Mosul vine oricum o singura data pe an, indiferent ca avem noi in casa si zece brazi, in fiecare zi, fie vara, toamna sau iarna.
Discutiile despre Mos Craciun nu s-au oprit insa aici.
– Mami, cine este Mos Craciun?
– Tu cine crezi ca este?
– Mos Craciun e Mos Craciun! Si e foarte mic!
– Mos Craciun e mic?
– Da, Mos Craciun e mic cat o furnica!
– Pai si cum aduce el atatea cadouri, daca este atat de mic?
– Pai si cadourile sunt mici!
– Vorbesti serios? Pai eu parca imi amintesc ca erau mari.
– Pai sunt mici cand le aduce Mosu’, dar apoi devin mari.
– A, le da Mosu’ cu niste praf magic si se fac mari.
– Nu, cand se face lumina afara, atunci se fac mari.
Acum, am lamurit si de ce nu-l vedem pe Mosu si nici cadourile in timpul noptii…
Ceva imi spuna ca variatiuni pe tema Mos Craciun vor mai tot urma
0 comments