Siguranta copiilor online incepe cu o relatie buna cu parintii offline

Cand copilul meu era mic, bebelus, nu erau atat de multe discutii despre relatia copiilor cu gadgeturile de ultima generatie. Smartphone-urile si tabletele nu erau atat de raspandite; de fapt, nici nu prea erau accesibile, financiar vorbind. Se vorbea mai mult despre televizor, daca il lasi sau nu la desene, daca il lasi sa se uite la reclame si aletele din zona asta. Si discutiile se duceau mai mult in zona nu e ok la tv, ca devine agitat vs. copilul trebuie sa fie obisnuit cu orice zgomot de fond, sa doarma, sa manance, sa orice in orice conditii.

La noi in casa a aparut primul smartphone si prima tableta cand Robert avea deja aproape 3 ani, descoperise deja multe alte atractii prin casa si ne tot intreba cand il ducem la gradinita. Pe atunci, nici noi nu eram asa de activi online, nu stateam prea mult cu telefon sau tableta in mana, deci nu prea aveau cum sa fie obiecte atractive pentru copil.

Cu televizorul, in schimb, am fost prieteni dintotdeauna. Dar probabil ca de multe ori se confunda cu un soi de bibelou care face zgomot si lumini colorate, ca merge undeva pe fundal, la distanta, copilul fiind in alta camera, la joaca.

Astazi, Robert – care este destul de mare, la scoala – este inca in faza in care prefera sa se joace cu alti copii sau cu noi, parintii, decat sa i se puna in brate un telefon sau tableta. Cand se uita la televizor se roaga de noi sa ne uitam cu el, iar la laptop sta foarte rar si doar pentru niste CD-uri de la Editura Edu, care ne plac foarte tare. Nu stie ce este acela Youtube, adica stie ca mai punem cantecele ca sa repetam diferite versuri sau dansuri, dar nu e ceva ce cere el din proprie initiativa.

Recunosc ca am momente in care parca imi doresc sa fie mai atras de aceste instrumente, cum e cazul cand mergem la prieteni si, desi sunt alti copii prin zona, de cele mai multe ori sfarsesc prin a ma juca tot eu cu copilul meu (ceilalti copii aleg tableta, al meu nu) sau cand mergem la un restaurant si se vaita ca se plictiseste.

Bine, zilele trecute m-a uimit cand, acceptand sa se joace putin pe telefon, cat timp eu imi terminam ceva ce trebuia facut atunci, a venit dupa cateva minute spunandu-mi „ma plictisesc”.

Stiu, ar trebui sa ma bucur. Dar mai stiu si ca va veni momentul in care relatia sa cu toate aceste gadgeturi se va schimba. Tocmai de aceea incerc cumva sa fiu pregatita. Si din aceasta perspectiva, mi-a suras evenimentul „Parintii, copiii si tehnologia”, organizat de Social Moms.

Este al doilea eveniment organizat de aceasta echipa pe tema relatiei copiilor cu tehnologia la care ajung, primul a fost in septembrie anul trecut si am povestit despre el aici. Recunosc ca am mers la acest al doilea eveniment sperand ca nu voi auzi aceleasi lucruri. Si din fericire, asteptarile mele au fost indeplinite cu varf si indesat. Pentru ca am avut parte de informatii variate, din diferite perspective, de la mai multi specialisti.

O sa incerc sa va expun lucrurile cu care am ramas eu de la acest eveniment, cat mai succint, dar cuprinzator. Respirati adanc

Implica-te in viata digitala a copilului tau

Otilia Mantelers, expert in parenting, promotor al metodei „hand in hand parenting”, a vorbit in special despre punerea limitelor in relatia copiilor cu tehnologia. A pornit de la avantajele si dezavantajele folosirii tehnologiei, dar a inceput citandu-l pe Noam Chomsky, un filosof american, care spunea asa: „Tehnologia e ca un ciocan, care poate fi folosit pentru a construi o casa, dar si pentru a darama casa cuiva”.

Nu voi relua avantajele si dezavantajele, sunt aceleasi pe care le stiti si voi si le povestesc toti cei care abordeaza in mod echilibrat acest subiect.

Vreau insa sa subliniez ceea ce mie personal, ca parinte, mi s-a parut interesant, respectiv abordarea relatiei copiilor cu tehnologia din perspectiva relatiei noastre, a adultilor, cu tehnologia si mai ales din perspectiva relatiei copiilor cu tehnologia cu prezenta noastra activa.

• Fii alaturi de copil, cand se uita la tv sau se joaca pe tableta

Ori de cate ori copilul are acces la tehnologie, se uita la televizor, tableta sau calculator, parintele ar trebui sa fie prin preajma, sa se uite impreuna, sa discute despre ceea ce vad, parintele sa isi arate interesul pozitiv fata de ceea ce il atrage pe copil la ecranul respectiv, sau macar sa isi mai arunce o privire la ceea ce face si vede copilul; parintele sa se implice activ in viata digitala a copilului.

• Care e relatia ta cu tehnologia?

De cele mai multe ori, pornirea de a limita accesul copiilor la tehnologie vine din fricile adultului – dependenta, stricarea relatiilor, excluderea altor tipuri de activitati, afectarea vederii – care nu au neaparat legatura cu pericolele online la care ar putea fi expus copilul. Tie de ce iti este teama?

Poate ar trebuie intai lamurite fricile, pentru a le putea depasi si a lasa loc pentru ascultarea si intelegerea motivelor pentru care copilul isi doreste acces la tehnologie.

Si, asa cum spuneam mai devreme, sa stai cu copilul tau pe Internet, sa vezi la ce se uita el, sa ii propui alternative de vazut pe net, din zona lui de interes dar poate mai „safe”.

• Fii un model pentru copil! Fii conectat la el!

Inainte de a pune limite copiilor, sa ne uitam intai la comportamentul nostru. Cat de mult stam noi in fata ecranelor? Ce facem cand ajungem acasa – butonam telefonul sau ne ascultam copilul?

Otilia ne propune ca, atunci cand ajungem acasa, sa lasam telefonul pe modul silentios, sa nu raspundem la apeluri sau mesaje, si sa ne concentram pe relatia cu copilul.

Ce sa zic, m-am bucurat cand am auzit-o pe Otilia spunand asta. Mi-am auzit niste reprosuri ca nu raspund seara la telefon sau ca nu deschid emailul si nici calculatorul in weekend. „Tu esti aia cu weekendul in familie”, mi s-a spus. Nu ca as fi eu desteapta, dar daca nici in weekend nu, atunci cand?, daca in timpul saptamanii ne adunam toti la ore trecute de mult, dupa parerea specialistilor, de ora de culcare a copilului; copil care oricum ne asteapta oricat de tarziu…

• Asculta si apoi decide daca si cand pui limita

Otilia propune limite in 3 pasi: ascult, pun limita, ascult iar.

– Primul pas – ascult: vad intai daca trebuie sa pun limita in acel moment. De exemplu: am ajuns acasa, copilul este pe tableta; intai ma conectez – stau langa el, vad ce face, care este scopul, aflu de cat timp este pe tableta, daca exista o finalitate si in cat timp, daca exista o dorinta de a termina si a lasa tableta deoparte etc

– Al doilea pas – limita, dar cu blandete. Asta inseamna ca accept si 5 minute in plus la tableta din momentul in care am hotarat limita, dar in acele 5 minute ar fi bine sa nu plecam de langa copil si sa ne apucam de o alta treaba, pentru ca avem sanse ca atunci cand ne amintim si ne intoarcem la copil, sa descoperim ca acesta tocmai a inceput un nou joc, un nou episod etc si mai cere alte 8 minute si tot asa.

– Al treilea pas – ascult din nou – daca nici dupa acele 5-10 minute suplimentare copilul nu inchide tableta sau televizorul. Este momentul cand ascultam potopul de plans si vaiete (niciodata nu ma lasi; eu nu pot sa ma uit niciodata la ce vreau etc). Ascultam si validam emotiile (stiu ca ai inchis, stiu ca mai voiai, stiu ca iti place), dar nu te intorci si nu schimbi limita.

• Ne uitam la desene animate?

Specialistii spun ca sub 3 ani copiii nu au nevoie de desene animate.

Intre 3 si 6 ani, maximum jumatate de ora pe zi si o ora in weekend este suficient, petrecuta alaturi de parinte, in fata televizorului.

Iar intre 6 si 9 ani, o ora pe zi, din care jumatate cu parintele.

Informeaza-te bine inainte de a-i povesti copilului cum e cu tehnologia

Georgiana Rosculet este psiholog si coordonator programe in cadrul Salvati Copiii Romania. Din felul in care vorbeste, se vede ca lucreaza cu copii, ca este implicata foarte mult in partea educationala, are o voce foarte calda care te absoarbe la fel cum povestile spuse prin jocurile de rol ii captiveaza pe cei mici.

Georgiana a venit, ca si la evenimentul anterior, atat cu cateva cifre despre lumea aceasta digitala, dar mai ales cu mesaje despre importanta relatiei parinte-copil offline, pentru o relatie sigura a copilului cu tehnologia si in online.

• Siguranta pe Internet se bazeaza pe relatia parinte – copil

Parintele trebuie sa fie bine informat, sa stie care sunt sursele credibile, cum se poate face protectia online, care sunt riscurile, cum te poti feri, inainte de a i le prezenta copilului

Construieste o relatie buna copilul tau, fii conectat cu el pozitiv, ajuta-l sa aiba incredere in tine, ca sa vina intai la tine atunci cand ceva nu ii pare sigur, ok, pe Internet!

Si inca un lucru pe care l-au tinut minte si mamicile din preajma mea (tot comentau pe tema asta, considerand ca este ceva intr-adevar interesant si util): Ganditi cu voce tare atunci cand rezolvati o problema pe Internet, semnalata de copil! De mult ori, cei mici ii cheama pe parinti pentru ca au intrat pe un site pe care nu il doreau sau ca le-a aparut un mesaj pe ecran, un pop-up, orice, iar noi adultii avem tendinta sa mergem sa apasam doua taste si sa dam doua click-uri, sa rezolvam si apoi sa lasam copilul iar in fata ecranului. Ideea e sa verbalizezi ceea ce faci, de ce faci, pentru ca si copilul sa stie care este traseul, ghidul, catre o zona sigura online.

• Ora de net – informatii utile pentru familie

Salvati Copiii a dezvoltat o pagina web dedicata sigurantei copiilor pe Internet, o sursa buna de informare pentru parinti pentru construirea unei relatii bune a celor mici cu lumea online.

oradenet.salvaticopiii.ro contine jocuri si surse de informare adecvate copiilor, pe categorii de varsta, programe de control parental (care permite setarea anumitor pagini ce pot fi accesate, timpul de accesare etc), un numar de telefon de contact (031-80 80 000) unde copiii si tinerii, dar si parintii, pot solicita ajutor si pune orice intrebare legata de siguranta online, precum si un formular pentru raportarea unui abuz constatat pe Internet.

Ca o paranteza, cele mai multe apeluri primite de la copii raporteaza hartuirea online, „glumele” altor copii de raspandire a unor informatii sau imagini trucate care le prejudiciaza imaginea. Si cei mai multi dintre acesti copii care suna sunt din categoria copiilor care si-ar dori ca parintii sa fie ultimii care afla de aceste probleme sau chiar sa nu afle deloc.

Programele de control parental nu trebuie ascunse de copil, ci explicate si prezentate ca un partener de joaca, un prieten care il protejeaza, are grija de el in timpul in care navigheaza pe Internet!

Digital parenting

Ioana Boc, Program Manager in cadrul Fundatiei Orange, a vorbit despre proiectul pilot Digitaliada, un program de introducere a tehnologiei in scoli, la nivel de gimnaziu, continutul si resursele digitale incluse in proiect fiind disponibile aici.

Eu o sa va povestesc insa de proiectul de siguranta online, dezvoltat de Orange, companie care este de altfel partener si in programul Ora de net – Salvati Copiii, despre care v-am povestit mai devreme.

Accesand pagina dedicata veti descoperi diferite filmulete despre tehnologia potriva in functie de varsta, precum si o serie de resurse educationale, pentru scoala sau hobby-uri extrascolare.

Poti descarca si un curs de digital parenting in format PDF si exista si un chestionar care te ajuta (sau macar iti da de gandit) sa afli ce fel de parinte digital esti.

Ochii si tehnologia

Va spuneam ca anul acesta, spre deosebire de evenimentul similar din toamna anului trecut, intalnirea despre relatia copiilor cu tehnologia a abordat si alte perspectiva, dincolo de siguranta online.

Sanatatea vederii a fost una din temele abordate, pe care eu le consider extrem de importante.

Doamna doctor Roxana Cozubas, medic oftalmolog a explicat ce anume afecteaza ochiul in timpul folosirii tuturor acestor gadgeturi, respectiv lumina albastra care duce la ochi rosii si uscati (cand ne uitam la ecrane clipim cu pana la 60% mai putin decat in mod normal, in timp ce atunci cand citima o carte clipim mai mult), dar si care sunt efectele negative pe termen lung: cataracta si opacifierea cristalinului.

• Am primit si doua recomandari pentru protectie:

Filtrele speciale pentru ecrane (aplicatii pe telefon/tableta – blue filter)

Ochelari (cu sau fara dioptrii) cu filtru care blocheaza radiatia luminoasa – in special pentru cei care petrec mai mult de 2-3 ore pe zi in fata ecranelor (insumatate la toate ecranele luminoase), dar si pentru copii si adolescenti

• Cat ne lasam copiii la ecrane digitale?

Inainte, recomandarea era zero expunere, pentru copiii sub 2 ani

Acum, copiii sub 18 luni pot folosi ecranele pentru a vorbi cu un bunic sau o ruda apropiata (video call), iar intre 18 luni si 2 ani se recomanda utilizarea ecranelor ca pe o carte, cu parintele alaturi care sa explice si sa repete ce se vede pe ecran

• E vreo diferenta intre expunerea la telefon si televizor?

Cu cat ecranul este mai mic, capul este mai aproape de ecran, atunci si efortul ochilor este mai mare, deci oboseala ochilor intervine mai devreme si apare miopia

Potrivit unui studiu comandat de Fundatia PRAIS, in randul unor comunitati similare din Belgia, Franta, Olanda, Portugalia, Romania, Grecia si Bulgaria, in Romania un copil petrece circa 22,7 ore pe saptamana in fata unui ecran (calculator sau televizor), in timp ce in Olanda si Belgia timpul petrecut este de circa 15 ore. Romania este surclasata doar de Bulgaria, cu 25 de ore.

• Regula 20-20-20

La fiecare 20 de minute petrecute in fata unui ecran, uita-te 20 de secunde la 20 de picioare departare (aprox. 6 metri). Astfel, ochii se relaxeaza!

• Ochelarii 3 D

Dupa varsta de 3 ani – 3 ani si jumatate, este ok sa mergem cu cei mici la cinema, la filme 3D, cu recomandarea unei limite de un film pe saptamana.

• Televizor cu lumina inchisa in  camera
  

Nu se recomanda privitul la ecrane – televizor, dar mai ales tableta sau telefon – fara nicio alta lumina in incapere. Efectul asupra ochilor este acelasi ca atunci cand cineva iti pune direct in ochi lumina unei lanterne. Se poate alege o varianta cu lumina slaba in camera, o veioza spre exemplu, atunci cand va uitati la televizor.

Dr. Roxana Cozubas recomanda totodata ca primul control oftalmologic de rutina sa fie inainte ca cel mic sa se planga de vreo durere sau „incetosare” a vederii.

Postura si tehnologia

Florentina Moraru, kinetoterapeut, a prezentat principalele boli ale coloanei care apar din cauza unei pozitionari gresite in fata calculatorului, spre exemplu. Probabil ca de lordoza, cifoza ati mai auzit, asa ca nu mai reiau.

Ceea ce mi s-a parut important (si nou) de retinut a fost:

• Alegerea scaunului si pozitia pe scaun

Scaunul trebuie sa fie confortabil; nu scaun rotativ, pentru ca in acest caz copilul va avea tendinta sa stea la birou putin intr-o parte, cu coloana sucita

Se recomanda ca spatarul sa sustina spatele, eventual poate fi aplicat un suport toracic

Unghiul intre sezut/solduri si spate sa fie de 90 de grade, dar tot tot 90 de grade trebuie sa fie si intre genunchi, gamba si glezna – se recomanda folosirea unei trepete pentru sustinerea talpii picioarelor celor mici, care nu ajung la nivelul solului (sa nu mai stea cu picioarele atarnate)

• Pozitia corecta la calculator

Multi au tendinta de a alege ca ecranul calculatorului sa fie la nivelul ochilor sau chiar mai sus, dar corect ar fi putin mai jos, in unghi de 30 de grade.

Sper ca ati reusit sa ajungeti pana la finalul articolului   A fost intr-adevar un eveniment complex si complet si am incercat sa nu ratez nimic esential din informatiile utile prezentate.

Ma intorc insa la mesajul central: dincolo de aspectele tehnice, conectarea offline cu copilul este punctul de pornire pentru siguranta acestuia online!