Mă întreb. Nu pot să nu mă întreb

Mă întreb. Pur și simplu nu pot să nu mă întreb.

Nu știu cum sunteți voi, dar mintea mea nu-i deloc odihnită. S-a dus pe apa sâmbetei orice urmă de program de repaos și orgnaizare a gândurilor. Am ajuns să mă apuc de pictat – eu care nu-s nicio talentată în domeniu – doar mi-oi lăsa mintea să mai respire.

Dar nu pot să nu mă intreb.

Și mă întreb așa:

1. Mă întreb despre obligativitatea purtării măștilor
   • De ce până acum era doar o recomandare să porți mască în spații închise, dar din 15 (sau 18) mai devine obligatoriu?
   • Până acum nu era periculos în spații închise – decât pe alocuri, după cum interpreta potențialul purtător de mască, dar de-acum o să treacă la atac frontal virusul, pentru că știe că vom fi ”liberi”?
   • Sau până acum virusul stătea doar la aer, dar acum, că ne apropiem de vară și vine canicula, virusul o să se retragă în spațiile închise dotate cu aer condiționat, ca să nu facă insolație? Și-atunci, nasol de noi…
2. Mă întreb despre strănutul în mască
   • Cum respiri apoi ceea ce tocmai ai strănutat?
   • Cum îți ștergi nasul după ce ai strănutat, ca să nu te spună vecinu de vagon la 112?
   • Și cum îți schimbi masca tocmai strănutată – ca să nu zic împroșcată cu niște fluide și presupunând că ai plecat de-acasă cu o duzină de măști – fără să fi prins în flagrant, fără mască timp de câteva secunde – suficient de niște poze aruncate în online
3. Mă întreb pentru cine trebuie să fie întemeiat motivul de plecare din localitate?
   • Dacă pentru purtătorul de declarație este întemeiat motivul de a merge să își vadă bunicii, la țară, că sunt bătrâni și s-ar putea să nu îi mai apuce sfârșitul pandemiei, e suficient de întemeiat motivul și pentru ”controlorul-șef”?
   • Dacă pentru purtătorul de declarație este întemeiat motivul să meargă la cimitir, la mormântul părintelui, în altă localitate, să facă cele lumești și de cuviință în amintirea sufletului plecat, e suficient de întemeiat motivul și pentru ”controlorul-șef”?
   • Dacă pentru purtătorul de declarație este întemeiat motivul să meargă într-o altă localitate să ridice niște documente în original de la școala absolvită sau jobul care s-a încheiat odată cu această pandemie, este motivul întemeiat și pentru reprezentantul autorităților?

Și mă mai întreb și alte lucruri banale, precum:

1. Mă întreb despre școala online
   • De unde și până unde nevoia de ”verificare” și ”dovezi” că oamenii aceștia, din acest sistem de învățământ – așa cum e el, doar pe el îl avem – își fac treaba?
   • Adică până acum, când făceau școala offline nu era nevoie de verificare și dovezi, dar acum nu se poate fără?
   • Eu nu îmi amintesc să fi văzut în vremurile de dinainte de marea descoperire numită școală online să fi auzit vreun copil povestind că a venit doamna sau domnu la oră și le-a făcut întâi o poză, că erau toți prezenți, cuminți în bănci.
   • Și nici că era social media plină de poze cu copii, în clase, activi la oră? Cum e acum Facebook-ul plin de ”modele” de clase online. Să mai zic de GDPR ceva sau mai bine o las așa că dă cu virgulă?
   • Înainte era ok cu o semnătură într-o condică, dar acum merge doar cu print-screen?
   • Pai dacă înainte mergeau pe încrede că omu, când ajungea în școală sau în clasă, după ce semna condica bineînțeles, își făcea treaba ca un om conștiincios, care își iubește meseria și tot ce își dorește este să dea mai departe din învățătura lui, acum că s-a mutat în fața calculatorului nu mai e ok? Brusc și dintr-o dată același om a uitat cine e, care îi e meseria și menirea și s-a transformat într-un soi de argat pe care trebuie să îl urmărești cu biciul?
   • Nu mai spun că nu îl ajuți cu ”unelte” și ”metode”, că nici înainte nu îi ofereai decât patru pereți – era problema lui cu ce îi umplea.
2. Mă întreb despre examenele de la sfârșit de gimnaziu și liceu sau facultate
   • A vizualizat cineva cum se va desfășura treaba asta, logistic vorbind? Sau faptul că au stabilit vor fi max. 10 copii în clasă rezolvă tot?
   • Ok, de acord, facem listele cu copiii care dau examen cu trei – patru zile înainte. Îi împărțim pe clase din timp și trimitem copiilor și părinților pe whatsapp sau google classroom (că tot e la modă) listele pe clase – să se regăsească ei și să își facă ei în minte traseul de a ajunge acolo. Dar oare ajung copiii în clase prin teleportare? Și nici măcar nu mă gândesc la mersul cu mijloacele de transport în comun.
   • S-a gândit cineva la tabloul în care peste 200 de copii, însoțiți de cel puțin un părinte (sau chiar doi, poate chiar și cu un frate mai mic după ei), se îndreaptă spre aceeași școală unde trebuie să fie în clase, la aceeași oră? Respectând distanța de 1,5 – 2 metri între ei, bineînțeles?
   • Se blochează străzile de acces spre școală și se fac culoare speciale, dedicate acestora, ca să nu se intersecteze și să nu li se ia din spațiu de către alți locuitori din cartier?
   • Eu știu o stradă, de cartier, cu două școli gimnaziale la vreo 500 m distanță una față de alta. Îi obligăm pe unii să se așeze la coadă la un capăt de stradă și pe ceilalți la celălalt capăt, în funcție de poziționarea școlii, ca să nu ne aglomerăm?
   • Să mă întreb, în același tablou, la folosirea măștilor, în clasele în care vor fi cel puțin 35 de grade, timp de 3-4 ore de acești ”norocoși”? Dar nu-i problemă, că poate nu avem în țară multe persoane cu probleme respiratorii (d-alea banale, nu covid) și ajungem și noi fruntași la ceva…

Mă întreb dacă sunt singura care mă întreb toate acestea și multe altele…