1 Decembrie. Zi in trei culori

Stiti ca mai toate obiceiurile se formeaza in copilarie… Ei bine, in copilaria mea nu aveam 1 Decembrie. Nu ca zi nationala, oricum. Era doar prima zi de iarna. Atat.

Pe 1 Decembrie, nu aveam nici steaguri in trei culori, nici fanfare, nici parade. Aveam cred, totusi, mai multa zapada

In fiecare an imi spun ca voi sarbatori si eu cum se cuvine 1 Decembrie. In trei culori. Dar nu ajung nici in strada, nici cu steag la geam sau pe masina.

Nici anul acesta nu suntem la parada, dar suntem la o sarbatoare romaneasca, cu muzica romaneasca draga sufletului meu.

In plus, anul acesta am sarbatorit din timp. Cu un romanas mic, in primul an de scoala, purtand pentru prima data un costum popular, dansand in hora si cantand “Noi suntem romani”. E drept, pe asta l-a mai cantat cu noi si cu alte ocazii, la intalnirile de reamintire a Cenaclului Flacara.

Si anul acesta am mancat primul chec tricolor.

Anul acesta, in acest context, parca m-am simtit ceva mai mandra ca sunt roman. Sau poate doar mandra de puiul meu de roman.

In aceasta zi de sarbatoare, eu ma gandesc la prietenii mei romani, plecati in diferite colturi ale acestei lumi, prieteni de care mi-e tare dor.

La multi ani Romania! La multi ani, dragi romani, oriunde ati fi!