Cum, nu stiti ce e acela un film de batista? E un film la finalul caruia se plange. Dar se plange de fericire. Ca e cu happy end, cu iubire, cu “happily ever after”.
Cred ca ma bantuie o astenie de mijloc de toamna sau imi da tarcoale spiritul sarbatorilor de iarna. Nu stiu exact. Cert e ca am asa un chef de a sta in pat, sub plapuma, si a ma uita la filme romantice cu happy end si, eventual, cu teme de Craciun. O zi intreaga, film dupa film, fara pauza.
Stiu, un astfel de scenariu nu este posibil. Mai degraba cu filme de desen animat 
Si daca as convinge copilul sa ne uitam fiecare la alt film, nu mi-ar iesi pentru mai mult de un film.
Si-apoi, sincer, parca mi s-ar rupe sufletul sa ma stiu inchisa intr-o camera, o zi intreaga, si dincolo de usa sa fie ai mei dragi. Nu merge!
Poate o sa fur asa, un film, intr-o zi de weekend sau de vacanta, cine stie…
Oricum, de foarte multi ani, tot imi zic ca in vacanta de iarna devorez filme romantice de sezon, dar niciodata nu-mi iese. Asa ca m-am obisnuit. Poate la pensie 
0 comments