Ganduri. Amintiri
Impreuna, de mana. Desi diferiti.
Singurul lucru pe care trebuie sa il avem in comun: dorinta de a merge la drum impreuna, tinandu-ne de mana. Restul sunt doar scuze.
Aud tot mai multi oameni plangandu-se de lucrurile pe care le au, sau mai degraba nu le au, in comun cu prietenii sau partenerii de viata. De faptul ca s-au schimbat, ca au alte prioritati, preferinte diferite sau viziune asupra vietii total altfel. Si asta pare a fi o mare problema. Zici ca vine maine sfarsitul lumii.
Sincer, nu stiu de ce avem aceste asteptari: ca ceilalti sa gandeasca la fel ca noi si sa isi doreasca aceleasi lucruri.
In mintea mea obosita, diferentele duc la evolutie. Perspectivele diferite ajuta la progresul individual.
“Tu esti o persoana a compromisului, de-aia gandesti asa”, imi spune o prietena.
Poate. Si eu care speram ca am ajuns la nivelul acceptarii. De sine si de ceilalti.
Ma gandesc ca singurul lucru cu adevarat important intr-o relatie, oricare ar fi ea, este tocmai acela de a accepta ca nu suntem la fel (nici doi gemeni identici nu au aceleasi dorinte si perspective asupra vietii), ca gandim diferit, ca vedem lumea cu alti ochii (chiar avem fiecare ochii sai).
Si, daca e sa vorbim de “a fi pe aceeasi lungime de unda”, chiar daca nu suntem posturi de radio, singurul lucru cu care chiar trebuie sa fim de acord, sa gandim si sa simtim la fel, este acela ca ne dorim sa mergem impreuna la drum, tinandu-ne de mana. Ca poate drumul nu e mereu cel pe care-l vrei tu sau cel pe care-l vreau eu sau poate e unul pe care nu l-am cautat nici unul dintre noi, important e ca suntem impreuna, ca ne dorim sa fim impreuna, de mana.
Si, da, poate ca sunt un om al compromisului. Poate ca nu mi se pare atat de capat de lume ca tu sa preferi un gen de film, iar eu sa merg la opera. Poate ca intr-o zi vom fi la film (eu mai mult cu ochii inchisi) si intr-o alta zi la opera (tu mai mult dormind). Sau poate ca tu vei fi la film, in timp ce eu voi fi la opera. Si apoi ne vom regasi, incarcati fiecare cu energia pozitiva pe care ti-o da, gratuit, bucuria de a face ce-ti place. Si ne vom revarsa energia unul asupra celuilalt, fiind impreuna, de mana. Fericiti.
Nu acesta e scopul vietii? Fericirea? Ce conteaza mai mult: sa fim fericiti sau sa fim pe aceeasi lungime de unda – sa gandim la fel?
Eu nu vreau sa gandim la fel. Nici sa fim la fel. Nici sa ne placa acelasi lucru. Nici macar sa ne dorim aceleasi lucruri. Cu o singura exceptie: sa ne dorim sa fim impreuna asa cum suntem – diferiti.







Pingback: #23 Inspirația săptămânii (01 - 06 ian, 2017) | Cristina Oțel
Pingback: Diferentele dintre soti = dezastru sau sansa de crestere? | parenting cu blandete
Pingback: Si au fost 7 - iulianaroca.ro